In vecinatate complexului Poiana Velicanului se gasesc mai multe puncte de interes pentru toata gama de turism montan.

Potenţialul hidrografic este exploatat prin captările pentru apă potabilă realizate prin pompele din zona poienii Buhacu, conductele îndreptându-se spre Râşnov. Calitatea peisajului din acest colţ al Bucegilor a făcut ca bazinul Glăjerie să fie străbătut de câteva trasee turistice, dintre care unele sunt printre cele mai spectaculoase din Bucegi. Acestea sunt accesibile turiştilor doar în sezonul fără zăpadă, prezentând un mare grad de risc datorită avalanşelor. Traseul Pichetul Roşu -Mălăieşti (traseul Tache Ionescu) oferă pespective covârşitoare asupra văilor Bucşoiului şi Mălăieşti, şi din locul numit La Prepeleac asupra şesului Ţării Bârsei, munţilor Bârsei. Din punctul La Prepeleac se desprinde traseu ce urmăreşte creasta muntelui Bucşoiu până la Omu, care oferă largi perspective, atât asupra Transilvaniei, până dincolo de Olt, cât şi asupra complexului glaciar Mălăieşti -Ţigăneşti. Traseul este printre cele mai grele din Bucegi, fiind interzis iarna şi pe vreme nefavorabilă circulaţiei turistice. De la cabana Mălăieşti un traseu se îndreaptă spre Omu, străbătând căldările glaciare ale văii, urmând hăţaşul care este de nerecunoscut de la un an la altul prin Hornul Mare al Mălăieştilor până în Şaua Hornurilor. Din acest punct o potecă ne duce în dreapta către Omu, iar alta spre stânga ajunge în vârful Scara. Tot de la cabana Mălăieşti un traseu se îndreaptă spre Padina Crucii pe care o traversează pentru a ajunge în căldarea superioară a văii Ţigăneşti, de unde poteca urcă muntele Ţigăneşti spre vârful Scara. Valea Mălăieşti şi creasta muntelui Bucşoiu sunt legate de traseul numit Brâna Caprelor. Iarna, pentru circulaţia turiştilor sunt deschise două trasee care ajung la cabana Mălăieşti şi anume traseul care de la cabana Diham coboară în valea Glăjeriei şi urmează poteca de pe valea Mălăieşti şi traseul care vine de la Râşnov pe valea Ghimbavului, pentru a urca pe aceeaşi vale Mălăieşti. Din valea râului Glăjerie un traseu urcă şi spre Poiana Frăsinetului. Un traseu accesibil în toate anotimpurile, care străbate zona de la izvoarele râului Glăjerie este Pichetul Roşu -cabana Diham, care se întâlneşte cu traseul cabana Poiana Izvoarelor-cabana Diham. În afara traseelor marcate zona este plină de potecile ciobanilor, dintre care cele care coboară culmea şi valea Ţigăneşti sunt cele mai lungi. De asemenea, valea Bucşoiului şi Brâna Mare a Bucşoiului sunt urmărite de poteci destul de greu de urmărit, frecventate doar de ciobani şi turişti.

La Spiote(1605m) – Poiana Frasinet – Valea Glajariei(990m).

	Marcaj: cruce galbena
	Durata: 2 ore

Descriere – Traseu comun pâna în Valea Frasinet cu traseul 14. Dupa ce se desparte de punct rosu (traseul 14), poteca urmareste Magura Cenusie pe curba de nivel iar apoi coboara prin padure pe Valea Glajariei.

Cabana Diham(1320m) – Valea Glajariei(990m) – Poiana Malaiesti Izvor(1200m)

	Marcaj: cruce albastra
	Durata: 1 – 1 ¼ ore

Descriere – De la Cabana Diham, traseul coboara prin padure pâna la confluenta vâlcelului Dihamului cu Valea Glajariei pe care o traverseaza si urca in Poiana Malaiesti Izvor.

 Fauna

In urma investigatiilor efectuate reiese faptul ca in Masivul Bucegi sunt cunoscute pana in prezent 3500 specii animale, de la rotifere pana la mamifere. Dintre speciile rotifere cele mai reprezentative pentru Parcul Natural Bucegi sunt: Adineta barbata, Elosa worallii, Encetrum saundersiae lophosoma, speciile genului Habrotracha. 
Deosebit de bogata este si fauna de gasteropode ce se caracterizeaza prin prezenta a aproximativ 105 specii, dintre care citam: Dauderbardia transsylvanica, Monacha vicia, Agardhia bielzii, A. Bielzii var. Romanica, Cochlodina transsylvanica, Pseudoalinda montana, Uncinaria elata, Alopia livida, Alopia canescens, Alopia mixia, A. Straminicolis. Datorita marilor adaptari, speciile din aceasta clasa ocupa aproape toate mediile, caracter ce le incadreaza ca elemente cosmopolite.
Oligochetele, cunoscute ca specii deosebit de importante in procesele de pedogeneza se gasesc in etajele de vegetatie forestiera si in etajul pajistilor alpine. Ca reprezentative pentru Masivul Bucegi sunt: Fridericia ratzeli, Enchytreus albidus, Allolobophora dacica, Octolasium lacteum.
Tardigradele sunt reprezentate de 36 specii, avand varietate foarte mare, ele fiind semnalate in briofite. Dintre speciile caracteristice anumitor locuri din Bucegi se pot mentiona: Hypsibius spitzbergensis, H. microbs, H. dujardini.
Crustaceele sunt reprezentate prin 23 specii dintre care specifice Bucegilor sunt in numar de 5 specii. 
Miriapodele (diplopode si chilopode) sunt reprezentate prin 20 specii caracteristice ecosistemelor forestiere, ele apartinand genurilor Lithobius, Geophilius, Scolopendra. Cele mai reprezentative nevertabrate semnalate in Bucegi sunt arahnidele si insectele. Dintre arahnide araneele sunt reprezentate prin 13 specii, iar acarienii prin 145 specii. Dintre speciile caracteristice acestei zone amintim: Allothrombium fuliginosum, Oribatula alpina, unele specii ale genurilor Phthynacarus, Steganacarus, Suctobelbella, specifice zonei montane si in special zonei forestiere.
Clasa insecta cuprinde 1300 specii dintre care cele mai reprezentative apartin urmatoarelor ordine: Hymenoptera, Coleoptera, Lepidotera si Diptera. Din aceasta clasa foarte multe specii sunt endemice pentru Bucegi, fiind semnalate urmatoarele: Leuctra carpatica, Cloroperla kisi, Nemoura carpatica, N. Fusca, Carabus arvensis charpathicus, C. planicollis carpathica, Erbia pharte romaniae.
Din fauna acvatica specia Salmo truta fario (pastravul de munte) este slab reprezentata in raul Ialomita, iar specia Oncorhynchus mykis in paraiele de munte de pe Valea Cerbului.
Cele 8 specii de amfibieni, semnalate in Bucegi, sunt reprezentative lantului carpatic, deci si acestui masiv. Din aceasta clasa specifice zonei montane sunt: Salamandra salamandra, Triturus cristatus, Triturus montandoni, Bombina variegata variegata, Bufo bufo bufo, Rana temporaria temporaria. Reptilele, de asemenea prezente in fauna Masivului Bucegi sunt reprezentate de ordinul Sauria. Speciile citate sunt tipice ecosistemelor forestiere montane. Specia Lacerta agilis agilis a fost semnalata in fagete iar specia Lacerta vivipara in zona alpina. Mai amintim prezenta speciilor: Coronella austriaca austriaca si Vipera berus bosniensis pe platoul Bucegilor, prin jnepenisuri.
Dintre vertebrate clasa pasarilor este reprezentata prin 129 specii. Avifauna masivului poate fi impartita dupa criterii de vegetatie si dupa criterii etologice. In primul caz avifauna se imparte in: avifauna alpina si avifauna forestiera, fiecare categorie avand specii caracteristice. Dupa criteriul etologic avifauna masivului poate fi impartita in: specii care cuibaresc in aceasta zona, specii de pasaj si specii care vin si cauta hrana in aceasta zona. Din cele 129 specii semnalate, 50 apartin categoriei celor care cuibaresc in aceasta zona si pe care le putem considera specifice Bucegilor: Alauda arvensis, Corvus corax, Troglodytes troglodytes, Saxicola rubetra, Oenanthe oenanthe, Phoenicus ochruros, Turdus merula, Phyloscopus collybita, Prunella collaris, P. Modularis, Lanius collurio. Majoritatea speciilor din aceasta clasa au o raspandire palearctica.

In constituirea rezervatiei Parcului Natural Bucegi, pe langa importanta geologica, floristica a acestui masiv, si fauna in totalitatea ei este la fel de importanta si constituie un argument in vederea declararii acestei rezervatii. In acest sens pe langa prezentarea elementelor faunistice o mare imporatnta o are incadrarea lor ca elemente biogeografice, endemice rare, periclitate sau ocrotite. Astfel, in declararea rezervatiei trebuie sa se ia in considerare faptul ca in acest Masiv exista o mare varietate de specii care constitiue elemente de o reala valoare stiintifica. In primul rand, din punct de vedere biogeografic, intalnim specii strict europene: Mnioba tetraodum, Habrotracha elegans, Lepadella rottemburgii, Sena obscura, S. montana, Meles meles, Felix silvestris, Linx linx, Sus scrofa attila. 

Ca specii ocrotite citam: Formica rufa, Tetraos urogalus, Linx linx, iar speciile de pasari Gyps fulvus, Aegipius monachus, Aquila chrysaetosus chrysaetosus, A. heliaca haliacas sunt elemente disparute si care trebuie reintroduse in aceasta zona, avand in vedere importanta lor ecologica. 

FAUNA DIN PESTERI

Fauna terestra a pesterilor cuprinde numeroase specii troglofile sau subtroglofile cu o raspandire mai larga in aceasta zona. Speciile mai reprezentative sunt semnalate in pesterile: Ratei, Pestera Ialomitei, Pestera Mica si Pestera Ursului, ultimele doua situate in Cheile Tatarului.
In Pestera Ratei au fost semnalate: Paranemastoma sillii, Neanura plena, Thaumanura carolii, Onychiurus armatus, O. carpaticus, Folsomia quadriocellata, Stenophylax permistus, S. vibex speluncarum, Micropterna sequax, Limonia nubeculosa.
In Pestera Ialomitei s-au gasit: Fridericia ratzeli, Parasitus niveus, Euryparasitus emarginatus, Folsomia listeri, Catops tristis, Duvalius procerus, Niptus crenatus, Ceratophysella sigillata, Onychiurus armatus.
In Pestera Mica din Cheile Tatarului semnalam prezenta speciilor: Onychiurus armatus, O. subgranulosus, Stenophylax perinistus, S. vibex speluncarum.
In Pestera Ursului din Cheile Tatarului se gasesc: Enchytraeus albidus, Parasitus niveus, Lepidocyrtus serbicus, Tomocerus flavescens, Neelus murinus. 
Este posibil ca fauna acvatica subterana din pesterile Masivului Bucegi sa prezinte un interes mult mai deosebit dar cercetarile sunt inca insuficiente. Mentionam prezenta in Pestera Ialomitei a unei subspecii endemice de Amphipod, Niphargus carphaticus cavernicolus.
Pe suprafata depozitului din pesterile aflate in Cheile Tatarului exista o mare cantitate de material plastic calcaros, iar in unele portiuni se observa acumulari de pietris. 
Crusta stalagmitata contine o fauna subfosila alcatuita din: Vulpex vulpex, Ursus arctos, Capra ibex, Rupicapra asi, unele elemente fosile de Ursus spelaeus si Felix spelaea.

Specii de animale ocrotite prin lege:
· Formica rufa (Furnica rosie de padure);
· Tetrao urogalus (Cocos de munte);
· Covux corax (Corb);
· Aquila chrysaetos (Acvila de munte);
· Rupicapra rupicapra (Capra neagra);
· Cervus elaphus(Cerbul);
· Linx linx(Ras);
· Ursus arctos (ursul brun).